SARBATOAREA DE PASTE PE GLOB
Descopera obiceiuri din alte tari prilejuite de sarbatoarea Invierii. Invata putin din tot si calatoreste cu gandul, prin secvente culturale diverse!

	Pastele in GRECIA
--------------------------------------------------------------
Pastele este una dintre cele mai importante sarbatori din cadrul Bisericii Ortodoxe din Grecia, care nu urmeaza aceleasi canoane ca si Biserica Ortodoxa din Est. In sambata dinaintea primei zilei de Paste, Patriarhul ortodox deschide sigiliul usii de la mormantul lui Isus Hristos, care se afla in Biserica Sfantului Mormant din Ierusalim si iese cu Focul Sfant. Flacara pazita de inalte fete bisericesti si oficialitati ale guvernului grec este dusa cu avionul la Atena si apoi este transportata la o biserica mica din Agia Anargyroi in Plaka. De aici iau lumina toate bisericile din Attika si tot restul Greciei. Traditii Sambata seara, oamenii se aduna la biserici aducand cu ei lumanari stinse. In Grecia se organizeaza numerose evenimente de celebrare a Pastelor, evenimente de la care nu pot lipsi ingredientele specifice: miel, paine, oua si salate. Exista obiceiul ca oamenii sa plece de la biserica tinand in mana lumanarea aprinsa. Se spune ca lumina aduce noroc daca nu se stinge pina acasa. In aceste zile se mananca o paine speciala, numita painea lui Iisus. In centrul paini este marcata o cruce, iar pe margini este decorata cu ornamente sub forma de oua. Masa de Paste incepe duminica dupa-amiaza, prelungindu-se pina spre seara. La miezul noptii, preotul anunta Invierea Domnului Isus Hristos „Hristos a inviat!”- "Xristos Anesth " si le permite credinciosilor sa-si aprinda lumanarile din Flacara Sfanta care a fost adusa tocmai din Ierusalim. Dupa ce au fost indeplinite ritualurile, preotul binecuvanteaza mancarea pe care credinciosii au adus-o la biserica si care va fi servita la masa de Paste. Masa de Paste la greci Dupa slujba de Inviere, grecii servesc un fel de supa numita numita „magiritsa”, un fel de drob lichid. In schimb, la masa din prima zi de Paste, friptura de miel pe gratar, "kokoretsi", este nelipsita. Dis-de-dimineata carnea de miel este pusa pe gratar pentru a se frige incet, in timp ce aroma fripturii starneste apetitul mesenilor. Christopsomon ("painea lui Hristos") este o alta delicatesa greceasca constand intr-o bucata de paine rotunda care este decoarata cu o cruce si oua rosii. Apokries este o alta traditie greceasca, care se aseamana cu carnavalurile tinute de catolici. In Atena, in ultimele doua week-end-uri de Apokries oamenii imbraca diverse costumatii si merg la Plaka, „lovindu-se” unii pe altii cu niste bete din plastic care chitaie si aruncand cu confetti. In Tracia si Macedonia, tinerele imbraca un port traditional denumit Lazarins si colinda satele cantand piese cu o tematica religioasa.

Pastele in GRECIA

-------------------------------

Pastele este una dintre cele mai importante sarbatori din cadrul Bisericii Ortodoxe din Grecia, care nu urmeaza aceleasi canoane ca si Biserica Ortodoxa din Est. In sambata dinaintea primei zilei de Paste, Patriarhul ortodox deschide sigiliul usii de la mormantul lui Isus Hristos, care se afla in Biserica Sfantului Mormant din Ierusalim si iese cu Focul Sfant. Flacara pazita de inalte fete bisericesti si oficialitati ale guvernului grec este dusa cu avionul la Atena si apoi este transportata la o biserica mica din Agia Anargyroi in Plaka.
De aici iau lumina toate bisericile din Attika si tot restul Greciei.

Traditii Sambata seara, oamenii se aduna la biserici aducand cu ei lumanari stinse.
In Grecia se organizeaza numerose evenimente de celebrare a Pastelor, evenimente de la care nu pot lipsi ingredientele specifice: miel, paine, oua si salate. Exista obiceiul ca oamenii sa plece de la biserica tinand in mana lumanarea aprinsa. Se spune ca lumina aduce noroc daca nu se stinge pina acasa. In aceste zile se mananca o paine speciala, numita painea lui Iisus. In centrul paini este marcata o cruce, iar pe margini este decorata cu ornamente sub forma de oua. Masa de Paste incepe duminica dupa-amiaza, prelungindu-se pina spre seara. La miezul noptii, preotul anunta Invierea Domnului Isus Hristos „Hristos a inviat!”- "Xristos Anesth " si le permite credinciosilor sa-si aprinda lumanarile din Flacara Sfanta care a fost adusa tocmai din Ierusalim. Dupa ce au fost indeplinite ritualurile, preotul binecuvanteaza mancarea pe care credinciosii au adus-o la biserica si care va fi servita la masa de Paste.

Masa de Paste la greci Dupa slujba de Inviere, grecii servesc un fel de supa numita numita „magiritsa”, un fel de drob lichid. In schimb, la masa din prima zi de Paste, friptura de miel pe gratar, "kokoretsi", este nelipsita. Dis-de-dimineata carnea de miel este pusa pe gratar pentru a se frige incet, in timp ce aroma fripturii starneste apetitul mesenilor. Christopsomon ("painea lui Hristos") este o alta delicatesa greceasca constand intr-o bucata de paine rotunda care este decoarata cu o cruce si oua rosii.
Apokries este o alta traditie greceasca, care se aseamana cu carnavalurile tinute de catolici. In Atena, in ultimele doua week-end-uri de Apokries oamenii imbraca diverse costumatii si merg la Plaka, „lovindu-se” unii pe altii cu niste bete din plastic care chitaie si aruncand cu confetti. In Tracia si Macedonia, tinerele imbraca un port traditional denumit Lazarins si colinda satele cantand piese cu o tematica religioasa.

	Pastele in ARMENIA
--------------------------------------------------------------
Sarbatorile dedicate Domnului nostru Iisus Hristos Sarbatorile ce sunt dedicate memoriei vietii pamantene a Domnului nostru Iisus Hristos si Sfintei Fecioare, la fel ca si sarbatorile dedicate Sfintei Cruci si Sfintei Biserici sunt denumite Sarbatori Domnesti. In timpul primului secol al Crestinismului, in calendarul Bisericesc existau doua sarbatori ale Domnului: Revelatia Divinitatii lui Hristos (Acesta este Fiul meu Prea-Iubit) (Theophania). Pastele. Invierea. Theofania Domnului ce include celebrarile primelor evenimente din viata pamanteana a lui Iisus Hristos, era celebrata intre 5-13 Ianuarie, ziua principala fiind 6 Ianuarie. Treptat, au fost formate diferite sarbatori, fiecare reprezentand evenimente sigure. In prezent Biserica Armeana celebreaza: Theofania, Nasterea si Botezul lui Hristos – 6-19 Ianuarie. Ajunul Craciunului – 5-18 Ianuarie. Zilele Craciunului (6 zile) – 7-20 – 12-25 Ianuarie. Taierea cea dupa trup a Domnului – 13-26 Ianuarie. Intrarea in Templu – 14-27 Ianuarie. Al doilea ciclu din cadrul sarbatorilor Domnului, dedicate Domnului nostru Iisus Hristos, au fost denumite invierea, Pastele. El incepe cu celebrarea Intrarii Domnului in Ierusalim si se termina cu Rusaliile, ce include rememorarea ultimelor zile ale vietii pamantene ale lui Iisus Hristos. Cele doua cicluri ale Theophaniei si Pastele erau separate ca doua sarbatori diferite. Urmatoarele sarbatori sunt celebrate azi in Biserica Armeana: Floriile, sau Duminica Intrarii Domnului in Ierusalim. Saptamana Sfanta. Invierea lui Hristos – Pastele. Inaltarea Domnului. Duminica Alba – Coborarea Sfantului Duh, Rusaliile. Exista cinci sarbatori, in seria sarbatorilor dedicate Domnului, ce sunt privite ca Majore: Theophania, Pastele, Schimbarea la Fata, Adormirea maicii Domnului si inaltarea Sfintei Cruci. Zilele de Luni ce urmeaza acestor sarbatori Majore sunt zile memoriale.

Pastele in ARMENIA

-------------------------------

Sarbatorile dedicate Domnului nostru Iisus Hristos Sarbatorile ce sunt dedicate memoriei vietii pamantene a Domnului nostru Iisus Hristos si Sfintei Fecioare, la fel ca si sarbatorile dedicate Sfintei Cruci si Sfintei Biserici sunt denumite Sarbatori Domnesti.

In timpul primului secol al Crestinismului, in calendarul Bisericesc existau doua sarbatori ale Domnului:

Revelatia Divinitatii lui Hristos (Acesta este Fiul meu Prea-Iubit) (Theophania).
Pastele.
Invierea.

Theofania Domnului ce include celebrarile primelor evenimente din viata pamanteana a lui Iisus Hristos, era celebrata intre 5-13 Ianuarie, ziua principala fiind 6 Ianuarie. Treptat, au fost formate diferite sarbatori, fiecare reprezentand evenimente sigure. In prezent Biserica Armeana celebreaza:

Theofania, Nasterea si Botezul lui Hristos – 6-19 Ianuarie.
Ajunul Craciunului – 5-18 Ianuarie.
Zilele Craciunului (6 zile) – 7-20 – 12-25 Ianuarie.
Taierea cea dupa trup a Domnului – 13-26 Ianuarie.
Intrarea in Templu – 14-27 Ianuarie.

Al doilea ciclu din cadrul sarbatorilor Domnului, dedicate Domnului nostru Iisus Hristos, au fost denumite invierea, Pastele. El incepe cu celebrarea Intrarii Domnului in Ierusalim si se termina cu Rusaliile, ce include rememorarea ultimelor zile ale vietii pamantene ale lui Iisus Hristos. Cele doua cicluri ale Theophaniei si Pastele erau separate ca doua sarbatori diferite. Urmatoarele sarbatori sunt celebrate azi in Biserica Armeana:

Floriile, sau Duminica Intrarii Domnului in Ierusalim.
Saptamana Sfanta.
Invierea lui Hristos – Pastele.
Inaltarea Domnului.
Duminica Alba – Coborarea Sfantului Duh, Rusaliile.

Exista cinci sarbatori, in seria sarbatorilor dedicate Domnului, ce sunt privite ca Majore: Theophania, Pastele, Schimbarea la Fata, Adormirea maicii Domnului si inaltarea Sfintei Cruci. Zilele de Luni ce urmeaza acestor sarbatori Majore sunt zile memoriale.

	Pastele in ISRAEL
--------------------------------------------------------------
Sarbatoarea are un caracter de bucurie. Treizeci si noua de precepte precizeaza pana in cele mai mici amanunte obligatiile religioase si morale pe care israelitul trebuie sa le observe pentru a sfinti cum se cuvine sambata, precepte care pentru israelitul pios pot insemna un jug dulce, dar care pentru majoritatea evreilor sfarsesc prin a deveni un jug insuportabil. Nimic ingrijorator totusi: aceeasi Lege care pune pe umerii credinciosilor un numar nesfarsit de obligatii ofera tot atatea posibilitati legale de a nu le observa, fara a savarsi pacat. Pregatirile pentru sambata se fac deja de vineri; se face curatenie in case, se pregatesc mancarurile pentru mesele rituale. La sinagoga, cu o jumatate de ora inainte de apusul soarelui incep rugaciunile pregatitoare. In vechime se vestea inceputul sambetei prin sunetul din corn de pe zidurile templului; era asa-numitul sofar. La intoarcerea de la sinagoga, menora – candelabrul cu sapte brate – este deja aprins; la lumina lui se ia cina intr-o atmosfera de pace si seninatate. Se servesc mancaruri rituale. De mare importanta este frangerea painii insotita de rugaciuni speciale si binecuvântarea cupelor cu vin. Sarbatoarea Pastelui si a Azimelor (in evreieste Pesah, Matot) Cea mai importanta dintre toate sarbatorile evreiesti este Pastele. Se tine o data pe an la 15 Nisan (martie-aprilie) si poate cadea in orice zi a saptamanii. Am amintit deja ca Nisan este prima luna din calendarul religios al evreilor; incepe cu luna noua a lui martie si sfarseste cu luna noua a lui aprilie. Odinioara, la templu, inceputul acestei luni era vestit, ca si inceputul sambetei, prin sunetul de corn.

Pastele in ISRAEL

-------------------------------

Sarbatoarea are un caracter de bucurie. Treizeci si noua de precepte precizeaza pana in cele mai mici amanunte obligatiile religioase si morale pe care israelitul trebuie sa le observe pentru a sfinti cum se cuvine sambata, precepte care pentru israelitul pios pot insemna un jug dulce, dar care pentru majoritatea evreilor sfarsesc prin a deveni un jug insuportabil. Nimic ingrijorator totusi: aceeasi Lege care pune pe umerii credinciosilor un numar nesfarsit de obligatii ofera tot atatea posibilitati legale de a nu le observa, fara a savarsi pacat. Pregatirile pentru sambata se fac deja de vineri; se face curatenie in case, se pregatesc mancarurile pentru mesele rituale. La sinagoga, cu o jumatate de ora inainte de apusul soarelui incep rugaciunile pregatitoare. In vechime se vestea inceputul sambetei prin sunetul din corn de pe zidurile templului; era asa-numitul sofar. La intoarcerea de la sinagoga, menora – candelabrul cu sapte brate – este deja aprins; la lumina lui se ia cina intr-o atmosfera de pace si seninatate. Se servesc mancaruri rituale.

De mare importanta este frangerea painii insotita de rugaciuni speciale si binecuvântarea cupelor cu vin.

Sarbatoarea Pastelui si a Azimelor (in evreieste Pesah, Matot)

Cea mai importanta dintre toate sarbatorile evreiesti este Pastele. Se tine o data pe an la 15 Nisan (martie-aprilie) si poate cadea in orice zi a saptamanii. Am amintit deja ca Nisan este prima luna din calendarul religios al evreilor; incepe cu luna noua a lui martie si sfarseste cu luna noua a lui aprilie. Odinioara, la templu, inceputul acestei luni era vestit, ca si inceputul sambetei, prin sunetul de corn.

	Pastele in RUSIA
--------------------------------------------------------------
Pastele in Rusia se sarbatoreste tinand cont de canoanele impuse de Biserica Ortodoxa din Est. Cu exceptia diferentei de ritualuri, un alt subiect de disputa intre crestinii romano-catolici si cei ortodocsi este data cand se sarbatoreste Pastele. Diferentele de data apar din cauza faptului ca Biserica din Est se ghideaza dupa calendarul lui Iulian, iar Biserica din Vest foloseste calendarul gregorian. Mai mult decat atat, in timp ce catolicii si protestantii tin slujba de Paste dimineata, la crestinii ortodocsi slujba de Inviere dureaza aproape toata noaptea. Credinciosii merg la biserica sambata seara pentru a participa la slujba de Inviere. Traditii Incondeierea oualelor este una dintre traditiile pascale de baza din Rusia. Cea mai frecventa culoare pentru vopsirea oualelor este rosu. Vopsea rosie este aleasa pentru ca simbolizeaza sangele domnului Isus Hristos. In plus, rusii obisnuiesc sa sparga ouale rosii folosind cuie, traditie ce aminteste de rastignirea Domnului Isus Hristos. Imediat dupa ce slujba de Inviere s-a incheiat, rusii obisnuiesc sa serveasca cina impreuna cu toti membrii familiei. Cina de Paste este un festin somptuos la care participa un numar mare de credinciosi. Pe langa multe alte delicatese, in cadrul cinei de Pasti rusii servesc si o prajitura special preparata pentru aceasta sarbatoare, numita „kulich”.

Pastele in RUSIA

-------------------------------

Pastele in Rusia se sarbatoreste tinand cont de canoanele impuse de Biserica Ortodoxa din Est. Cu exceptia diferentei de ritualuri, un alt subiect de disputa intre crestinii romano-catolici si cei ortodocsi este data cand se sarbatoreste Pastele. Diferentele de data apar din cauza faptului ca Biserica din Est se ghideaza dupa calendarul lui Iulian, iar Biserica din Vest foloseste calendarul gregorian. Mai mult decat atat, in timp ce catolicii si protestantii tin slujba de Paste dimineata, la crestinii ortodocsi slujba de Inviere dureaza aproape toata noaptea. Credinciosii merg la biserica sambata seara pentru a participa la slujba de Inviere.

Traditii Incondeierea oualelor este una dintre traditiile pascale de baza din Rusia. Cea mai frecventa culoare pentru vopsirea oualelor este rosu. Vopsea rosie este aleasa pentru ca simbolizeaza sangele domnului Isus Hristos. In plus, rusii obisnuiesc sa sparga ouale rosii folosind cuie, traditie ce aminteste de rastignirea Domnului Isus Hristos. Imediat dupa ce slujba de Inviere s-a incheiat, rusii obisnuiesc sa serveasca cina impreuna cu toti membrii familiei. Cina de Paste este un festin somptuos la care participa un numar mare de credinciosi. Pe langa multe alte delicatese, in cadrul cinei de Pasti rusii servesc si o prajitura special preparata pentru aceasta sarbatoare, numita „kulich”.

AMERICA DE NORD
- Pastele in America de Nord este asemanator cu cel sarbatorit de romani. Familiile americane se aduna sambata dinaintea zilei de Paste si incondeiaza ouale. Potrivit traditiei, Iepurasul de Pasti va lasa fiecarei familii cu copii, cate un cos de Pasti, plin cu oua de ciocolata si alte bunatati pentru fiecare copil din casa. Unele familii organizeaza adevarate "vanatori de comori", copiii pornind in cautarea oualor de ciocolata aduse de iepuras.
FRANTA
- Franta, leaganul crestinatatii, sarbatoreste cu mult fast sarbatoarea Pastelui. Inca de la inceputul acestei sarbatori, intraga tara este cuprinsa de euforie. Toate magazinele si sediile comerciale sunt impodobite cu iepurasi, pui, clopote si pesti din ciocolata.
  - "Pesti de aprilie" - Principala diferenta fata de celelalte tari europene: in Franta, iepurasul este inlocuit cu pesti si clopotei. Pestii francezi de Paste poarta denumirea de "Pesti de aprilie". Acesti pesti isi fac aparitia in casele franceze inca de la 1 aprilie, copiii incercand sa ii pacaleasca pe adulti lipidu-le pe spate hartii cu pesti desenati.
  - "Clopotele zburatoare" - O alta traditie importanta in Franta este denumita "Clopotele zburatoare". Catolicii francezi cred ca in Vinerea Mare toate clopotele zboara la Vatican , intorcandu-se in prima zi de Paste, aducand cu ele o multime de oua de ciocolata. Respectand aceasta traditie, clopotele nu mai bat din Vinerea Mare si pana in prima zi de Paste.
  - Copiii se implica intr-un joc in care arunca ouale in aer. Primul care a scapat oul, a pierdut concursul.
SUEDIA
- Saptamana Mare incepe cu Duminica floriilor, pentru a celebra intrarea lui Iisus in Ierusalim. Oamenii obisnuiesc sa duca la biserica crengi de salcie, care tin locul celor de laur. Exista si superstitii legate de aceasta perioada: se crede ca vrajitoarele au o putere deosebita in aceasta perioada, in special cele de magie neagra. Cu o zi inainte de Paste, baietii si fetele se imbraca in vrajitoare si merg la vecini carora le lasa vederi de Paste, pentru care primesc bani sau dulciuri. In partea de vest a tarii exista obiceiul sa se lase scrisoarea in cutia postala sau sub usa, expeditorul ramanand necunoscut. Ouale fierte, frumos colorate, sunt neaparat incluse in meniul suedezilor in aceasta perioada.
GERMANIA
- Se crede ca termenul german "Ostern" vine de la o zeita anglo-saxona din antichitate numit "Eastre", "Eostre", ori "Ostara". Copaci de Paste, copacei micuti sau ramuri, impodobiti cu ou, au facut parte mult timp din sarbatoarea germana a Pastelui. Din sarbatoare face parte si masa bogata de Pasti, dupa un post sever. De Pasti copiii joaca un joc: se intrec in rostogolirea oualor colorate pe pante din iarba sau le ciocnesc la capetele ascutite si copilul al carui ou nu s-a spart, il obtine si pe cel spart.
UNGARIA
- Saptamana care precede Pastele este pentru gospodari si gospodine o perioada foarte incarcata, acestia ocupandu-se de curatenia de primavara si coptul prajiturilor traditionale. La sate, ouale fierte sunt vopsite in diverse culori si pictate de mana cu diverse motive geometrice si florale. In Duminica Pastelui copiii gasesc sub pat cadourile de Paste; urmeaza un mic-dejun traditional alcatuit din ou de Paste, sunca si kalács, un fel de pâine dulce cu ou, nuci si ciocolata fierbinte. Credinciosii poarta prin parohie statuia lui Iisus si bannere religioase, intonand imnuri religioase. A doua zi de Pasti, baietii stropesc fetele cu parfum sau cu apa parfumata si isi ureaza noroc unii altora, iar fetele ii recompenseaza cu oua vopsite. Este o zi a ospitalitatii, cand vizitatorii sunt mai mult decat bine-veniti.
Bulgaria
- Ouale de Pasti se vopsesc in Joia Mare si fiecare crestin duce un astfel de ou la biserica. Dupa ce este sfintit, fiecare gospodar isi ingroapa oul in vie, despartindu-se astfel, simbolic, de toate relele si necazurile pe care le-a avut in anul trecut. In Vinerea Mare se cumpara oale si farfurii noi si se planteaza dovlecei, pentru ca noua recolta sa fie mai "dulce". Fetele tinere fac, pentru prima data in viata lor, gogosi cu miere si zahar. Dupa Liturghia de Inviere, fiecare sparge cate un ou rosu de zidurile bisericii, ritual care continua acasa, unde ouale sunt ciocnite intre membrii familiei. Se spune ca acela care a ramas pana la sfarit cu oul intact va avea un an norocos, plin de bucurii.
Australia
- Familiile australiene participa in diferite orase la tot felul de festivitati organizate cu prilejul celebrarii Sfintelor Pasti care, in Australia marcheaza sfarsitul sezonului de vara. O noutate o reprezinta aceea legata de Iepurasul de Pasti. Pentru australieni nu el este simbolul national ci, Bilby, un membru al unei familii de omnivori marsupiali (adica, un cangur). Bilby este personajul care face an de an din Sarbatoarea de Pasti un prilej de bucurie intensa.

---------------------------------

Iesire din pagina