BluePink BluePink
XHost
Oferim servicii de instalare, configurare si monitorizare servere linux (router, firewall, dns, web, email, baze de date, aplicatii, server de backup, domain controller, share de retea) de la 50 eur / instalare. Pentru detalii accesati site-ul BluePink.

CE NE ADUCE IEPURASUL?

TRADITII SI OBICEIURI DE PASTI




------

De unde vine iepurasul?

Iepurasul, ca simbol al Pastelui si mesager al cadourilor pentru copii, isi are originea in Germania, unde e mentionat in carti inca din secolul al XVI-lea. Simbol al fertilitatii de provenienta pagana si asociat zeitei Eastre careia ii era dedicata luna aprilie (sau conform altor surse intreaga primavara), a fost treptat inclus in Saptamana Sfanta, incepand din secolul al XIX-lea. Desi provenind din filiere diferite (egiptene pe de o parte si celtice pe de alta parte), ideea de baza sustine iepurele ca intruchipand fertilitatea si viata noua. Tot in Germania au fost fabricate primele dulciuri din ciocolata si zahar si de acolo s-a raspandit traditia pe intregul continent si in Statele Unite (odata cu fenomenul de emigrare). Prezenta iepurasului in sarbatoarea de Paste nu are prin urmare nici o legatura cu credinta in invierea Mantuitorului Iisus Hristos ci mai degraba cu primavara si renasterea la viata. Alte legende asociate acestui animal se intalnesc si in China (unde se pare ca iepurele intruchipeaza o creatura ce traieste pe Luna si macina orezul, simbol al vietii) sau la anumite triburi din America unde exista un mit conform caruia iepurele ar fi adus oamenilor focul. Legendele budiste mentioneaza ca iepurele, neavand ce sa aduca drept jertfa zeitei Indra s-ar fi gatit in focul sacru iar ca rasplata a fost asezat pe luna. Cultura mayasa asociaza iepurele chiar cu inventarea scrisului.

Ce ne aduce iepurasul... In dimineata de Paste sunt asteptate cu nerabdare cadourile iepurasului. Acestea sunt in general ascunse prin casa sau gradina. Daca initial era vorba de figurine de ciocolata reprezentand iepurasi sau oua de ciocolata oferite copiilor, incet incet s-a adoptat ideea de a oferi cadouri tuturor celor dragi. Dulciurile specifice sunt nelipsite dar nu mai constituie componenta principala sau exclusiva a cadoului. Desi poate cand erai copil iepurasul nu a venit la tine, cu siguranta de paste vei fi iepuras pentru cineva :). Ofera mici surprize celor dragi din viata ta, pentru ca in sufletul fiecaruia se afla un copil. Cu siguranta targurile de cadourivor avea si anul acesta o oferta variata de 'bucurii la pachet' asa ca nu trebuie sa iti faci griji.







In Romania
TRADITII SI OBICEIURI DE

PASTI



Pe glob







ISTORIA SARBATORIRII PASTELUI





Pastele este cea mai importanta sarbatoare crestina a anului, pentru prima data fiind sarbatorit in jurul anului 1400 inainte de Hristos. Desi multi sarbatoresc si astazi Pastele, pentru multi el nu mai are nimic de a face cu Dumnezeu, este doar un prilej de mancare si bautura.

Sarbatoarea Pastelui poate fi asociata cu primavara. Retrezirea naturii la viata simbolizeaza noua viata pe care crestinii au castigat-o prin crucificarea si Invierea lui Iisus. Pastele crestin este similar cu doua traditii antice: una evreiasca si alta pagana. Ambele traditii sarbatoresc Invierea, trezirea la viata. Pastele crestin deriva din Pastele evreiesc, numit Pesach, cuvantul de origine al cuvantului Pasti.

Pentru prima data, Pastele a fost sarbatorit in jurul anului 1400 inainte de Hristos. In aceasta data, evreii au parasit Egiptul cu ajutorul lui Dumnezeu. Scriptura in cartea Exod (Iesirea) din Vechiul Testament ne ofera instructiunile date de Dumnezeu pentru sarbatorirea Pastilor in timpul lui Moise. Evreii din antichitate isi aminteau de faptul ca Dumnezeu i-a salvat din robia in care se aflau in Egipt. Cu ocazia iesirii din Egipt, cand au sarbatorit pentru prima data Pastele, toti evreii trebuiau sa ia un miel si sa il sacrifice. Apoi, cu sangele mielului erau unse ramele de lemn ale usilor de la casele in care locuiau acestia. In noaptea aceea, ingerul mortii trimis de Dumnezeu a trecut prin Egipt si a omorat toti fiii intai nascuti ai egiptenilor in casele care nu aveau pe usa sangele mielului. In casele israelitilor, nu a murit nimeni, pentru ca acestia ascultasera porunca lui Dumnezeu si au pus sangele mielului pe usile lor. Sangele mielului oferea o garantie, un semn vizibil prin care credinciosii dadeau de inteles ca au luat in serios avertismentul lui Dumnezeu.

In ceea ce priveste crestinii, Dumnezeu a reinnoit legamantul facut cu israelitii, de data aceasta nu printr-un om, (Moise) ci prin Fiul Sau, Iisus Mesia. Legamantul cel nou nu mai este un legamant facut doar cu evreii, ci cu toate popoarele, care vor sa primeasca iertarea pacatelor prin jertfa lui Iisus Hristos. Legamantul cel vechi purta sigiliul sangelui unui miel care trebuia sacrificat de Pasti dupa instructiunile date de Dumnezeu. La Cina cea de Taina, in noaptea cand a fost tradat, inainte de a fi prins si arestat, Domnul Iisus a instituit sarbatoarea Pastelui nou testamental, dupa porunca ce I-a fost data de Dumnezeu.

De Pasti se sarbatoreste Invierea lui Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu. Duminica - a treia zi dupa Scripturi- femeile purtatoare de mir au gasit mormantul gol. Mormantul era gol pentru ca Hristos Inviase. Impotriva lor, a tuturor, a celor care L-au acuzat si batjocorit de atunci si pana astazi, numit in deradere Regele Iudeilor, rege incoronat cu spini, rege al carui tron era o Cruce, parasit de ai Sai, pazit sub grea si rece lespede de piatra, Hristos a izbandit cea mai stralucita biruinta ce s-a vazut vreodata: biruinta asupra mortii si asupra rautatii omenesti. Aceasta biruinta a putut fi tagaduita, dar nu I-a putut fi smulsa niciodata.

Hristos a Inviat si a biruit, pentru El si pentru noi. Credem si biruim prin Moartea si Invierea lui Hristos, murim pentru a invia si inviem pentru a trai in veci cu Hristos. Prin suferinta si moarte ne bucuram de Inviere; prin Inviere ne bucuram si triumfam in triumful lui Hristos, ca triumf al nostru. El a murit pentru noi si a triumfat pentru noi. In Moartea Lui sta mantuirea noastra, in Invierea Lui sta biruinta noastra.





SUS







TRADITII SI OBICEIURI DE PASTI IN ROMANIA


In societatile moderne, discutiile privind religia sunt un subiect personal, care priveste fiecare persoana in parte.
Insa un lucru care se discuta din ce in ce mai des, este pastrarea identitatii culturale, a traditiilor, necesitate aparuta odata cu procesul de globalizare, din ce in ce mai accentuat.
Iata cateva din obiceiurile si traditiile folclorice romanesti legate de aceasta mare sarbatoare: Sarbatoarea de Paste.




Pastele

De Sfintele Sarbatori de Pasti, apare floarea Pastelui, o floare mica,ALBA care seamana putin cu Margareta.
Creste in locurile cu umiditate peste medie. Apare cu o saptamana, poate doua inainte de Paste. Multi copii, o culegeau si o duceau in Vinerea Mare la biserica, unde o puneau pe masa speciala, sarutau icoana si treceau pe sub aceasta masa incarcata cu flori, de trei ori. Astfel ei deveneau imuni bolilor si relelor, si isi puneau trei dorinte, cate una la fiecare trecere. Florile aduse in Vinerea Mare sunt date dupa Denia Prohodului, catre toti credinciosii care au inconjurat biserica de trei ori. Ele sunt puse la Icoane, sa aduca bucurie si bunastare, sa apere de rele.


Saptamana Mare, numita Saptamana Patimilor, este saptamana in care seara de seara, la biserica, se tin slujbe, numite Denii
Una dintre cele mai mari bucurii ale copilariei de alta data, era mersul la denie, unde, de ce sa nu recunoastem cinstit, mergeam si pentru socializare. Un detaliu care si acum ma face sa zambesc, si il spun tuturor, sunt prastiile cu care trageau baietii, mai pe langa sau mai la tinta, in grupul de fete asezate sfios in strana lor din biserica. Dar dincolo de asta, Denia de joi, cand stam in genunchi si ne rugam de douasprezece ori, si facem noduri unui jur, este un prilej de bucurie. Nodurile fie sunt dorinte, fie le facem pentru ca suntem prevazatori si pentru a le putea desface cand avem o problema in care ii cerem ajutorul lui Dumnezeu. Toate acestea ne umplu sufletul de bucurie.



Sfintele Pasti, cea mai mare sarbatoare a crestinatatii este mult mai vasta atat in semnificatii cat si in obiceiuri. Sa nu uitam cata bucurie poate fi in sufletul unui copil in clipa in care ciocneste un ou rosu!



Christos a Inviat! Adevarat a Inviat! Si jocul cu cine are cel mai tare ou rosu starneste competitia si pastrarea traditiei. Apoi, forma covrigului facut special de Paste in unele zone ale tarii, Pasca, produs care se face tot doar la Paste, impartasania, pregatirea pe care o fac gospodinele, totul sa fie curat, aranjat, ne fac sa ne bucuram ca lumea serbeaza si ca exista lucruri care ne fac mai buni si mai frumosi. Si daca stam sa ne gandim la ritualuri, avem o bogata traditie in retete culinare. De Pasti facem drob de miel, inrosim ouale, serbam cu sarmale, si suntem bucurosi ca impreuna cu familia, la ceas de sarbatoare, ciocnim si ne bucuram, alaturi de copii, gata sa preia traditiile si folclorul stramosesc.


La Calarasi, la slujba de Inviere, credinciosii aduc in cosul pascal, pentru binecuvantare, oua rosii, cozonoc si…cocosi albi. Cocosii sunt crescuti anume pentru implinirea acestei traditii. Ei vestesc miezul noptii: datina din strabuni spune ca, atunci cand cocosii canta, Hristos a inviat! Cel mai norocos este gospodarul al carui cocos canta primul. Este un semn ca, in anul respectiv, in casa lui va fi belsug. Dupa slujba, cocosii sunt daruiti oamenilor saraci.



Vezi poezia "La Pasti"






LA PASTI - poezie de George Topirceanu






Astazi in sufragerie
Dormitau pe-o farfurie
Necajite si manjite
Zece oua inrosite.
Un ou alb abia ouat
Cu mirare le-antrebat"- Ce va este fratioare
Ce va doare?
Nu va ninge
Nu va ploua
Stati gatite-n haina noua
Parca, Dumnezeu ma ierte
N-ati fi oua..."
"- Suntem fierte!
Zise-un ou rotund si frez




Inapoi


Langa pasca cu orez.
Si schimbandu-si brusc alura,
Toate-au inceput cu gura:
"- Pan' la urma tot nu scap"
"- Ne gateste de parada"
"- Ne ciocneste cap in cap
Si ne zvarle coaja-n strada"
"- Ce rusine!
Ce dezastru!
Preferam sa fiu omleta"
"- Eu, de m-ar fi dat la closca,
As fi scos un pui albastru"
"- Si eu unul violet"
"- Eu mai bine-ar fi sa tac
Asa galben sunt, ca-mi vine
Sa-mi inchipui ca pe mine
M-a ouat un cozonac!"










SIMBOLURI RELIGIOASE

Monograme, trigrame, tetragrame

  • XP = primele 2 litere ale numelui grec Hristos (lb.greaca X = chi = H, P = rho = R).
  • Alpha si Omega = prima si ultima litera din alfabetul grecesc (in Apocalipsa lui Ioan 1,8, 21,6,22,13, Isus este prezentat drept Alpha si Omega, Inceputul si sfarsitul tuturor lucrurilor).
  • MR (cu coroana deasupra): initialele Maria Regina (monogramul Sfintei Maria).
  • Trigramele IHS:Initialele grecesti ale lui Isus (I = J, H = E, S = Sigma). Initialele legendarului mesaj primit in somn de imparatul roman Constantin cel Mare, inaintea bataliei din Roma impotriva imparatului rival Maxentius, din anul 312 (in hoc signo vinces = sub acest semn [al crucii] vei invinge).
    • In hoc salus (In acest om [se afla] mantuirea).
    • Iesus habemus socium (Isus insotitorul nostru).
    • Iesus hominum salvator (Isus mantuitorul omenirii).
    • Iesus Heiland Seligmacher (Isus mantuitorul, cel ce ne fericeste).
  • Tetragrama INRI = Iesus Nazarenus Rex Iudaeorum (Isus Nazarenianul Regele Iudeilor, dupa Evanghelia lui Ioan, 19,19).


Simboluri arhitecturale


  • Triceps (3 capete sculptate), Trei inele imbinate, Triqueta (simbolul Trinitatii), Trinitatea sau Scaunul Milostiveniei (Dumnezeu, Isus si Sf.Spirit ca porumbel).
  • Fascicol iradiant, Mana din nori langa o cruce iradianta (simbolul omniprezentei lui Dumnezeu).
  • Cifra 8 (forma de octogon a baptisteriilor si a cupelor folosite la botez).



Cruci si crucifixuri


Crucea latina, Crucea greaca (cu brate egale), Crucea in forma de T (Crucea Sfantului Anton-Eremitul), Crucea in forma de Y, Crucea Sf.Andrei (cruce in forma de X), Crucea episcopal-patriarhala, Crucea papala, Crucifix (cruce pe care este fixat Isus crucificat) din sec.10-13 (Isus incoronat, reinviat invingator, cu imbracaminte tipica, brate orizontal intinse, picioare paralele, fiecare picior fixat cu un cui), Crucifix dupa sec.13 (Isus-Mantuitor, suferind si atarnand pe cruce cu capul plecat, expresie dureroasa, ochi inchisi, coroana de spini pe cap, picioare unul peste altul fixate cu un singur cui, vestmant sumar in jurul soldurilor si fluturand in vant), Crucifix complex (Isus insotit de ingeri, Sf.Maria si apostolul Ioan).



Simbolurile patimilor lui Isus


Cruce, Esarfa cu emblema INRI, Coroana de spini si cuie, Biciul roman flagrum, Bat de isop (Hyssopus officinalis: arbust originar din Asia Mica) cu un burete inmuiat intr-o bautura narcotizanta (vin si smirna), Scara cu care a fost coborât de pe cruce, Cleste si ciocan, Lampasul lui Malchus din Gradina Gethsemane, Punga cu cei 30 de arginti a lui Iuda-Ischariot, Cocosul Sf.Petru din noaptea de joi spre vineri, Cele cinci rani ale lui Isus (2 la palme, 2 la picioare si una la inima), Vestmantul lui Isus, Zarul cu care soldatii romani au tras la sorti vestmantul lui Isus. Steaua (simbolul nasterii) si crucea (simbolul mortii) se folosesc si astazi ca simboluri pentru nasterea sau moartea cuiva.



Simboluri animale si vegetale


  • Agnus Dei (Mielul Domnului, Mielul bland): simbol al nevinovatiei si rabdarii lui Isus (Isaia 53,7, Ioan 1,29,36, Petru 1,19).
  • Porumbel (Sf.Spirit): reprezentarile Bunei Vestiri, Botezului, Rusaliilor, incoronarii Sf.Maria.
  • Pasarea Phoenix: simbolul autosacrificarii si invierii lui Isus.
  • Pestele si acrostihul grec IHTYS (semn tainic de recunoastere al primilor crestini din sec.1-2, purtand initialele grecesti Isus Cristos Fiul Domnului Mantuitor).
  • Radacina Jesse: simbolul arborelui geneaologic al lui Isus, plecand de la Adam, apoi de la Jesse (tatal regelui David).




Simbolul imortalitatii
Atributele sfintilor

  • Sf.Ioan Botezatorul: barbos, imbracat intr-un vestmant de piele de camila, purtand in brate pe Isus (Mielul Domnului pe o carte) si tinand in cealalta mana o cruce lunga.
  • Sf.Stefan (primul martir crestin): avand in mana pietrele cu care a fost lapidat (ucis cu pietre) la Ierusalim.
  • Sf.Petru: cap rotund, barba obisnuita, tinand in mana cheile cerului si o cruce inversa.
  • Sf.Pavel: cap alungit, barba ascutita, tinand in maini o sabie si o carte.
  • Sf.Nicolae: cu 3 ducati de aur, pregatiti spre a fi aruncati inaintea unor fete sarace.
  • Sf.Cristofor (patronul calatorilor): cu copilul Isus pe umeri, rezemat de un toiag inalt, traversand un parau.
  • Sf.Gheorghe: infatisat calare pe un cal, ucigand un balaur cu o sulita.
  • Episcopul Dionysius: purtand pe brat propriul sau cap, dupa decapitare.
  • Ecaterina de Alexandria: incoronata, cu o roata si cu sabia cu care ar fi fost decapitata.
  • Cardinalul Hyeronimus (347-420, unul din cei 4 mari teologi ai bisericii vestice): cu un leu in brate.
  • Cavalerul Martin: taindu-si cu sabia mantia in doua.
  • Sf.Sebastian: legat de un copac, strapuns de sageti.
  • Apostolul Ioan: ca potir cu un sarpe.
  • Tiara: coroana papala, triplu etajata.
  • Toiag indoit la un capat: suportul de mers al unor prelati de rang superior.
  • Mitra: coroana episcopala.
  • Sabie: simbolul cavalerilor canonizati si al sfintilor decapitati.
  • Sulita: simbolul soldatilor canonizati.
  • Model de biserica (tinut in mana): dedicatie votiva in amintirea fondatorului unei biserici.



  • Arhanghelul Mihail si Gavril
    • Strapungand balaurul cu spada.
    • Tinand balanta sufletelor in mana in timpul Judecatii de Apoi.











Floare alba si...

F
L
O
A
R
E
A

P
A
S
T
E
L
U
I




...Floare galbena


Inapoi




SALCIA PLANGATOARE


- legenda -




A fost odata un copac mandru, care isi inalta cu trufie ramurile spre cer. Dupa ce Pilat chema pe Isus la judecata si-l asculta, fara sa-i gaseasca vina, el il dadu pe mâna ostasilor, care il schingiuira. Ostenii se dusera in gradina ca sa-si caute nuiele si numaidecat isi pusera ochii pe ramurile zvelte ale salciei, care statea in mijlocul gradinii si din care rupsera o multime. Salcia nu banuia la ce aveau sa slujeasca ramurile sale. Dar vazu indata cum Isus fu adus acolo. Ostenii cruzi ii smulsera haina, il legara de un copac si-l lovira cu nuielele pana ce tasni sangele. Isus indura toate chinurile fara ca din gura lui sa iasa o vorba de jelire. Dar salcia fu cuprinsa de o durere adanca, ii era rusine ca-si oferise ramurile pentru un lucru atat de rau si nu mai indraznea sa-si intinda ramurile catre cerul albastru; jelind, ea isi apleca frunzele si ramurile la pamant. Oamenii incepura de atunci sa planteze salcia pe morminte. Si asa se facu, dintr-o mandrete de copac, salcia aplecata si plangatoare.



----------


Legeda salciei - in versuri -






Demult, pe malul unui rau,
Ascunsa-n trestii tremurate,
Fecioara goala pan' la brau,
In ape calde si curate
Isi spala parul galben grau.



Era mladie si frumoasa
Toata un zambet si canta
Ca ciocarlia, dar sfioasa
De taina ce in piept purta,
Ascunsa celor de acasa.



Clatind cosita-n apa lina,
Gandea la tainicul iubit,
La fata-i arsa, dar senina
Sub puful fetei doar mijit,
Ce-n ochi ii aducea lumina.



Visa cum poate-o sa-l dezmierde,
Trantit pe spate, visator,
De vraja ei cum se va pierde
Cand parul desfacut, usor
Va undui ca iarba verde.



Ea o zambi sub apasare,
Simtind cum sanu-i il impunge
Si contopiti in sarutare
La pieptul lui cu drag s-o strange,
Cu gand sfios de fata mare.



Ast timp, voinicii toti s-au dus
La scalda, cum se strang baietii,
Departe, hat pe rau in sus,
Plecati cu roua diminetii,
Sa se intoarca la apus.



Arar un sunet se aude
Cand chiot de la ei razbate,
Isi strange-n graba plete ude
Cand simte-n aer cum strabate
Naluca mortii prinsa-n unde.



A-ncremenit la cruda veste
Si a ramas de-atunci tacuta,
Doar chipu-n apa-si oglindeste
Si cu cositele-o saruta
Mutand tristetea in poveste.



In timp, in salcie schimbata,
Se-mpodobeste an de an,
Plangandu-si dragostea de fata
Pentru pierdutul baietan
Si-ncepe cu „a fost odata ...”



SUS







Iesire din pagina

Iesire din pagina